Parcul fotovoltaic: ce este, cât produce și care sunt principalele beneficii

Contextul global actual al energiei regenerabile este marcat de eforturile continue de reducere a dependenței de combustibilii fosili pentru limitarea impactului provocat de schimbările climatice. În prezent, sursele regenerabile reprezintă aproximativ 30% din producția globală de energie electrică, potrivit SolarPower Europe. Energia solară, în special, a devenit una dintre cele mai rapide metode de generare a energiei curate la nivel mondial.

În România, energia din surse regenerabile câștigă tot mai mult teren, contribuind deja la mixul energetic național. Conform rapoartelor Energy Policy Group (EPG), suntem avantajați în dezvoltarea energiei solare de condițiile geografice favorabile, cât și de disponibilitatea fondurilor europene pentru centrale fotovoltaice. Un astfel de parc fotovoltaic devine o alegere strategică, susținută inclusiv prin programe guvernamentale și europene, care încurajează tranziția către energia verde, sustenabilă atât din punct de vedere economic, cât și ecologic.

În acest articol vei afla ce este un parc fotovoltaic, cum se construiește, câtă energie poate produce și care sunt beneficiile unui sistem de acest tip.

Ce este un parc fotovoltaic?

Un parc fotovoltaic este o instalație care transformă energia solară în energie electrică prin intermediul modulelor (panourilor) fotovoltaice. Aceste sisteme fotovoltaice sunt ideale atât pentru producția la scară mare de energie regenerabilă, cât și pentru producția de energie în comunități reduse sau izolate.

Principalele componente ale unui parc fotovoltaic sunt:

●  panourile fotovoltaice reprezintă elementele principale care transformă radiația solară în energie electrică;

●  invertoarele convertesc curentul continuu produs de panouri în curent alternativ utilizabil în rețea;

●  sistemele de montare și structurile de susținere asigură fixarea panourilor în poziția optimă pentru captarea razelor soarelui;

●  sistemele electrice și cablurile permit transportul energiei electrice generate către consumatori sau rețea;

●  contoarele și sistemele de monitorizare măsoară cantitatea de energie produsă și performanța sistemului;

●  sistemele de protecție și siguranță protejează echipamentele împotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor și descărcărilor atmosferice;

●  transformatoarele și stațiile de conexiune sunt necesare pentru integrarea energiei generate în rețeaua națională.

Tipuri de parcuri fotovoltaice

În funcție de scop, conexiune la rețea, panouri utilizate și dimensiune, există mai multe tipuri de parcuri fotovoltaice:

După scop, acestea pot fi:

●  utilitare – dedicate producției comerciale de energie electrică;

●  comunitare – atunci când alimentează comunități locale.

În funcție de conexiunea la rețea, se împart în:

●  sisteme fotovoltaice conectate la rețea, când energia produsă este livrată rețelei naționale;

●  sisteme fotovoltaice off grid, când energia produsă este utilizată local, fără conectare la rețea.

După tipul panourilor, există:

●  parcuri cu panouri fotovoltaice monocristaline, de înaltă eficiență, realizate dintr-un singur cristal de siliciu, având un randament superior;

●  parcuri cu panouri fotovoltaice policristaline, realizate din mai multe cristale de siliciu, cu o eficiență mai redusă, dar și un cost mai scăzut;

●  parcuri cu panouri cu film subțire, flexibile și ușoare, fabricate prin depunerea unui strat subțire de material fotovoltaic, ideale pentru suprafețe mari și neuniforme.

În funcție de dimensiune, parcurile fotovoltaice se clasifică în:

●  mici (până la 500 kW, ideale pentru comunități reduse sau consumatori individuali);

●  mijlocii (între 500 kW și 5 MW, potrivite pentru companii sau zone industriale);

●  mari (peste 5 MW, utilizate în proiecte ample și parcuri comerciale extinse).

Care sunt etapele construcției unei centrale fotovoltaice?

Construcția unui parc fotovoltaic durează în medie între 6 și 12 luni, în funcție de dimensiunea și complexitatea proiectului, și implică următoarele etape:

➔   Analiza preliminară și studiul de fezabilitate: evaluarea potențialului solar, analiza costurilor și beneficiilor proiectului, estimarea rentabilității și identificarea surselor de finanțare (1-2 luni).

➔   Selectarea și pregătirea terenului: alegerea locației adecvate, verificarea disponibilității suprafeței minime necesare, analiza solului și pregătirea infrastructurii de bază (1-2 luni).

➔   Obținerea autorizațiilor necesare: obținerea avizelor și aprobărilor de la autoritățile locale și naționale, cu respectarea reglementărilor și legislației specifice (2-3 luni).

➔   Proiectarea tehnică și achiziția echipamentelor: realizarea proiectului tehnic detaliat, selectarea și achiziționarea echipamentelor necesare – panouri fotovoltaice, invertoare, sisteme de montare (1-2 luni).

➔   Instalarea structurii de susținere a modulelor fotovoltaice

➔   Instalarea panourilor și a infrastructurii electrice: montarea panourilor fotovoltaice, instalarea sistemelor electrice, conectarea la rețea și implementarea măsurilor de siguranță (1-3 luni).

➔   Testarea și punerea în funcțiune: efectuarea testelor operaționale, verificarea funcționării corespunzătoare a echipamentelor și integrarea finală în sistemul energetic național (1 lună).

Câtă energie produce un parc fotovoltaic?

Producția unui parc fotovoltaic depinde în principal de puterea instalată și de condițiile de expunere solară. De exemplu, cel mai mare parc fotovoltaic din portofoliul PPC Renewables România, pus în funcțiune în 2023 în localitatea Călugăreni din județul Giurgiu, are o producție de energie electrică anuală de aproximativ 99 GWh. Cu o capacitate instalată de 63 MW, centrala fotovoltaică Lumina se întinde pe o suprafață de 88 de hectare, având o lungime liniară de aproape 2 kilometri. Include circa 120.000 de module fotovoltaice și are avantajul verilor cu soare puternic din sudul țării.

➡️ PPC Renewables dezvoltă parcuri fotovoltaice eficiente, contribuind la promovarea energiei regenerabile în România. Descoperă aici parcurile fotovoltaice din portofoliul PPC Renewables România.

Care sunt condițiile pentru construirea unui parc fotovoltaic?

Atunci când vorbim despre condițiile necesare pentru construirea unui parc fotovoltaic eficient, aspectele esențiale de luat în calcul sunt:

Alegerea suprafeței

Pentru a estima suprafața minimă, ține cont că 1 MWp (megawatt peak) de panouri fotovoltaice necesită între 1,5 și 2 hectare de teren, în funcție de tehnologia panourilor, tipul structurii de montaj și gradul de umbrire permis. Așadar, pentru o instalație mică, de aproximativ 100 kWp (kilowatt-peak – unitate de măsură care exprimă puterea maximă pe care un sistem fotovoltaic o poate genera în condiții optime), va fi nevoie de o suprafață cuprinsă între 0,15 și 0,2 hectare, în timp ce pentru o capacitate mare, de 10 MWp, se poate ajunge la 15-20 de hectare. În plus, eficiența suprafeței disponibile este influențată de factori precum:

●  tipul panourilor fotovoltaice: panourile bifaciale sau cu randament ridicat pot reduce necesarul de teren;

●  configurația montajului: structuri fixe versus trackere solare (care urmăresc soarele);

●  gradul de înclinare: influențează distanța necesară între rânduri pentru a evita umbrirea;

●  acces la rețea și drumuri: sunt necesare spații suplimentare pentru echipamente electrice (invertoare, transformatoare), căi de acces și întreținere.

Alte cerințe de care este util să ții cont în alegerea suprafeței sunt zonarea terenului, care trebuie să fie construibil sau cu destinație compatibilă (agro-fotovoltaic, industrial etc.), expunerea solară, fără umbrire de la clădiri sau arbori, cât și studiul de fezabilitate și avizele necesare.

Acces optim la radiația solară

Un alt factor decisiv este accesul optim la radiația solară. Pentru ca un parc fotovoltaic să fie eficient, este ideal ca radiația anuală să fie de cel puțin 1.200 kWh/m². În România, radiația solară variază între 1.000 și 1.400 kWh/m²/an, în funcție de regiune. Regiunile sudice, ca Dobrogea sau Oltenia, și vestice, precum Banatul, sunt cele mai favorabile. Așadar, zone cu potențial foarte bun se găsesc în județele Constanța, Dolj, Giurgiu, Timiș sau Mehedinți.

Un parc fotovoltaic nu are nevoie în mod constant de soare direct pentru a produce energie, dar va fi mai eficient dacă între 8 și 10 luni pe an are producție fotovoltaică bună. În România, martie – octombrie sunt lunile cu cel mai bun potential energetic, în timp ce noiembrie – februarie au producție redusă (aproximativ 10-20% din totalul anual). Distribuția producției tipice de energie solară într-un an, în țara noastră, este de cca. 60% din producția totală anuală între aprilie și august și de cca. 40% între septembrie și martie.

Alți factori care influențează accesul la radiație solară sunt orientarea și înclinarea panourilor (ideal spre sud, cu o înclinație de 25°-35° pentru captare optimă), umbrirea minimă în intervalul orar 9:00-16:00, altitudinea și clima (zonele cu aer curat și mai puțin înnorate au un randament mai bun), dar și tehnologia panourilor, întrucât cele moderne, bazate pe tehnologie avansată, pot produce inclusiv în condiții difuze de cer înnorat, chiar dacă mai puțin.

Pentru o analiză exactă, este recomandat să ai în vedere un studiu solar cu date meteorologice pe minimum zece ani, cât și o simulare anuală a producției de energie cu un software specializat.

Acces la rețeaua electrică

Accesul la rețeaua electrică este esențial pentru funcționarea unui parc fotovoltaic conectat la rețea, mai ales dacă vrei să injectezi energia produsă și să obții venituri din vânzarea acesteia. Fără conexiune la rețea, energia produsă de parc nu poate fi livrată pentru consumatori sau vândută (cu excepția unui sistem off-grid, dar acestea sunt rare la scară mare). Ține cont de faptul că rentabilitatea investiției constă în vânzarea energiei către furnizori sau pe piața angro, cu venituri constante. În plus, nu poți obține autorizația de construcție finală fără avizul tehnic de racordare (ATR).

Pentru a asigura accesul la rețea al unui parc fotovoltaic, principalii pași sunt:

●  Studiu de soluție/analiză preliminară: identifică cel mai apropiat punct de racordare (stație de medie sau înaltă tensiune) și află care este capacitatea disponibilă a rețelei, adică dacă poate prelua energia produsă.

●  Cerere de racordare la operatorul de distribuție din zona aleasă, care se depune împreună cu un studiu de fezabilitate, iar operatorul emite Avizul Tehnic de Racordare (ATR).

●  Proiect tehnic de racordare: proiectantul autorizat elaborează soluția de conectare (cabluri, post de transformare, echipamente de protecție), după care se poate realiza un post de transformare propriu, mai ales la capacități mai mari de 100 kWp.

●  Execuție lucrări: pot fi realizate de un constructor autorizat sau chiar de operatorul de distribuție și presupun instalarea unui transformator, a cablurilor MT/IT, a echipamentelor de protecție, a contoarelor bidirecționale etc.

●  Punere în funcțiune și obținerea certificatelor: după lucrările de racordare, operatorul emite certificatul de racordare și se încheie contractul de vânzare a energiei.

Pentru o eficiență sporită, acordă atenție distanței față de rețea (distanțele mari cresc costurile semnificativ), capacității rețelei (unele zone sunt deja saturate, deci e nevoie de investiții suplimentare) și nivelului de tensiune dorit. Verifică din timp Planul de dezvoltare al rețelei locale (publicat de operatori) și folosește un consultant specializat în energie sau inginerie electrică pentru a evita blocajele sau costurile neprevăzute.

Autorizații și avize specifice

Pentru a construi un parc fotovoltaic în România, în 2025, trebuie să parcurgi un proces complex și bine reglementat, care implică obținerea mai multor autorizații, avize și documente. Iată detaliile pentru fiecare etapă:

Documente preliminare și urbanism

➔   Certificat de urbanism (CU): eliberat de primărie, acesta definește ce este permis pe teren.

➔   Aviz de oportunitate/PUZ (dacă este necesar): acest aviz este necesar pentru terenuri agricole extravilane, fără regim de construcții. Plan Urbanistic Zonal (PUZ) se face dacă nu există reglementări urbanistice clare pentru zonă.

➔   Schimbare de destinație a terenului: se solicită la Direcția Agricolă Județeană atunci când un teren agricol trebuie scos din circuitul agricol.

Avize tehnico-economice și de mediu

➔   Aviz Tehnic de Racordare (ATR): se obține de la operatorul de distribuție/de transport al energiei electrice și necesită studiu de soluție și dosar complet de racordare.

➔   Aviz de mediu/Decizie de încadrare: se obține de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM), iar în funcție de dimensiuniea proiectului poate fi o decizie de neîncadrare sau obligativitatea unui Studiu de Impact asupra Mediului.

➔   Aviz de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR): obligatoriu dacă panourile pot reflecta lumina spre trasee aeriene sau se află în apropierea unui aeroport.

Proiectare și autorizare construcție

➔   Autorizația de Construire (AC): se eliberează de primărie, după obținerea tuturor avizelor cerute prin certificatul de urbanism. Necesită un proiect tehnic (DTAC), realizat de arhitect/inginer autorizat.

➔   Avize pentru utilități: apă, canal, drumuri, telecomunicații (doar în unele cazuri).

Operare și racordare

➔   Proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor: se întocmește de comisia de recepție împreună cu primăria și constructorul.

➔   Certificat de racordare la rețea: după execuția lucrărilor și montarea echipamentelor electrice.

➔   Licență ANRE pentru producerea energiei electrice: include licență de exploatare comercială, înregistrare în Registrul producătorilor și acordul de tranzacționare pe piața de energie (OPCOM).

Pe lângă aceste documente, adesea pot fi necesare și studii tehnice suplimentare: geotehnic, topografic, solar.

Care sunt beneficiile unui parc fotovoltaic?

Un parc fotovoltaic are o serie de avantaje semnificative, contribuind într-o mare măsură la protejarea mediului și la îmbunătățirea stilului de viață în comunitățile în care se regăsește. Iată care sunt principalele beneficii economice, de mediu și asupra comunităților:

Beneficii economice

De la reducerea costurilor la energie până la venituri suplimentare, avantajele financiare ale unui parc fotovoltaic nu sunt de neglijat.

Reducerea costurilor energetice

O centrală fotovoltaică poate acoperi integral sau parțial consumul de energie al unei firme, ferme agricole sau comunități. Energia solară este gratuită și predictibilă, spre deosebire de prețurile variabile ale pieței, iar investiția inițială se amortizează, de obicei, în 5–7 ani, după care costurile de exploatare sunt minime, incluzând doar mentenanța.

Posibilitatea accesării de fonduri europene

În 2025, România beneficiază de mai multe programe de finanțare nerambursabilă, precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Fondul pentru Modernizare sau AFM Casa Verde. Finanțările pot acoperi între 30% și 100% din valoarea proiectului, în funcție de program și eligibilitate. Astfel, parcurile fotovoltaice devin atractive pentru fermieri, IMM-uri, autorități locale și investitori privați.

Creșterea independenței energetice

Producerea locală a energiei reduce dependența de rețeaua națională și de importurile de energie. Este o soluție strategică în contextul instabilităților geopolitice, cum sunt războaiele și crizele energetice, care permite controlul asupra consumului și costurilor energetice pe termen lung.

Venituri suplimentare din vânzarea surplusului de energie

Energia produsă în exces și neconsumată local poate fi vândută către furnizori de energie electrică sau comercializată pe piața OPCOM (bursa de energie). Parcurile fotovoltaice devin astfel surse de venit pasiv, mai ales în zone cu radiație solară mare. În unele cazuri, se pot încheia contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – contract de achiziție de energie) cu un consumator industrial.

Beneficii pentru mediul înconjurător

Despre avantajele pe care parcurile fotovoltaice le reprezintă pentru mediu, cu siguranță ai auzit vorbindu-se. Iată care sunt principalele dintre acestea:

Reducerea emisiilor poluante

Energia solară nu produce dioxid de carbon (CO₂), metan sau alte gaze cu efect de seră. Știai că un parc fotovoltaic de 1 MWp reduce emisiile cu aproximativ 700-900 de tone de CO₂ pe an? E o contribuție directă la combaterea schimbărilor climatice și a încălzirii globale.

Contribuție la energia sustenabilă

Dezvoltarea parcurilor solare susține obiectivele naționale și europene de neutralitate climatică. România trebuie să atingă un procent de minimum 34% energie regenerabilă în mixul energetic până în 2030 (conform planurilor REPowerEU). Energia fotovoltaică este regenerabilă, inepuizabilă și nepoluantă, iar parcurile solare pot fi integrate cu sisteme de stocare sau utilizate în conceptul de smart grid.

Reducerea dependenței de combustibili fosili

Parcurile fotovoltaice scad cererea de energie electrică din surse clasice precum cărbunele sau gazele naturale, reducând nu doar importurile costisitoare de combustibili și expunerea la volatilitatea prețurilor de pe piețele internaționale, ci și impactul negativ al extracției și arderii combustibililor asupra solului, apei și aerului.

Beneficii pentru comunități

Parcurile fotovoltaice aduc beneficii considerabile în comunitățile locale unde sunt dezvoltate. Acestea nu doar că asigură energie curată, dar pot genera dezvoltare economică, educațională și socială pe termen lung. Principalele beneficii comunitare sunt:

Dezvoltare economică locală

➔   Crearea de locuri de muncă. În faza de construcție, se creează locuri de muncă temporare pentru muncitori, ingineri, electricieni, operatori utilaje. În faza de operare și mentenanță, sunt necesari tehnicieni locali pentru monitorizare, reparații, curățarea panourilor etc. Firmele locale (de transport, catering, cazare) beneficiază direct din contracte și colaborări.

➔   Creșterea veniturilor la bugetul local. Parcurile fotovoltaice plătesc taxe și impozite locale (impozit pe teren, construcții, autorizații). Aceste venituri pot fi reinvestite, de exemplu, în infrastructură, școli, spitale sau iluminat public.

Educație și conștientizare ecologică

➔   Promovarea energiei verzi în școli și comunități. Parcurile pot deveni centre educaționale pentru elevi, studenți sau fermieri. Vizitele tematice, parteneriatele cu licee tehnice sau facultăți de inginerie pot inspira cariere în domeniul energiei regenerabile.

➔   Conștientizarea importanței sustenabilității. Prezența unei infrastructuri solare în comunitate aduce în prim-plan teme ca reducerea amprentei de carbon, schimbările climatice sau eficiența energetică în gospodării.

Îmbunătățirea calității vieții

➔   Reducerea poluării aerului și a celei fonice. Spre deosebire de centralele pe cărbune sau gaz, parcurile solare nu produc emisii și funcționează silențios, fără zgomot industrial, aspect ce contribuie la o atmosferă mai curată, în special în zonele rurale sau semirurale.

➔   Revitalizarea zonelor neutilizate sau degradate. Terenuri agricole abandonate, sărăcioase sau foste zone industriale pot fi transformate în spații productive. Acest proces aduce o utilizare eficientă a terenurilor și previne extinderea dezordonată a localităților.

Parteneriate sociale și responsabilitate corporativă

➔   Proiecte CSR (responsabilitate socială corporativă). Dezvoltatorii sau operatorii de parcuri pot investi în programe sociale (burse pentru elevi, sprijin pentru familii vulnerabile), infrastructură comunitară (terenuri de sport, centre comunitare), campanii de mediu (plantări, reciclare, educație).

➔   Parteneriate pe termen lung cu autoritățile locale. Implicarea în strategia locală de dezvoltare durabilă, transformând comunitatea într-un model de tranziție verde.

În concluzie, parcurile fotovoltaice nu sunt doar investiții energetice, ci pot deveni motoare de dezvoltare durabilă pentru comunități. Ele generează valoare economică, educațională și socială, fără a afecta sănătatea sau mediul. Cu implicare corectă și parteneriate locale, pot transforma zonele în care sunt amplasate în exemple de viitor sustenabil.

În plus, parcurile fotovoltaice reprezintă un pilon strategic în economia viitorului: reduc costuri, aduc venituri, protejează mediul și consolidează independența energetică. Contextul legislativ și de finanțare este favorabil, iar România are un potențial solar ridicat, în special în sud și vest.

Investiția într-un parc fotovoltaic reprezintă, fără îndoială, o alegere benefică și sustenabilă. Costul pentru panouri fotovoltaice, infrastructură și autorizări variază, prețul panourilor putând influența semnificativ bugetul proiectului, însă costurile operaționale și de mentenanță sunt mici comparativ cu alte surse de energie, deci investiția inițială e recuperată rapid.

➡️ Te gândești să investești într-un parc fotovoltaic în comunitatea ta? Vezi aici ofertele la panourile fotovoltaice de la PPC!