Sistemul Hidroenergetic din Caraș-Severin

Sistemul Hidroenergetic din Caraș-Severin a intrat în portofoliul PPC Renewables în 2024, în urma preluării acțiunilor companiei TMK Hydroenergy Power. Retehnologizat complet în 2013, are echipamente moderne și soluții avansate de control și comandă, pentru o producție sustenabilă la standarde înalte.

Patrimoniu natural și cultural

Situată în vestul țării, amenajarea hidrotehnică din bazinul superior al râului Bârzava se întinde pe teritoriul localităților Reșița și Văliug, într-un cadru natural spectaculos, dominat de muntele Semenic, și beneficiază de moștenirea din timpul celor două secole de dominație austro-ungară în Banat (1718-1918).

Pentru valoarea sa naturală, o parte semnificativă din suprafața amenajării este inclusă în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și în Natura 2000 – Aria de protecție avifaunistică ROSPA 0086 și Situl de importanță comunitară ROSCI 0226.

Valoarea de patrimoniu a locului este dovedită de prezența pe Lista Monumentelor Istorice a clădirilor în care funcționează hidrocentralele Grebla și Breazova 1, alături de tunele, canale, apeducte și poduri, un castel de apă și sistemul de captare și transport al apei, toate datând din primii ani ai secolului XX și fiind atent conservate. Barajul Văliug, de la 1909, completează lista.

Hidrocentrale cu tradiție

Sistemul Hidroenergetic din Caraș-Severin este alcătuit din cinci hidrocentrale, însumând o putere totală de 22 MW. Cea mai veche dintre acestea a fost pusă în funcțiune în 1904, iar cea mai nouă – în 2024, fiind și cea mai redusă ca dimensiuni.

CHE Grebla, aflată în cartierul Lend din Reșița, funcționează într-o clădire de patrimoniu construită în 1903. A fost pusă în funcțiune, împreună cu sistemul său de aducțiune (camera de încărcare, conducte forțate, canal de fugă), un an mai târziu, fiind utilizată inițial pentru exploatările miniere din zonă și pentru a alimenta Uzinele Reșița. Este printre cele mai vechi hidrocentrale din țară și prima pusă în slujba cetățenilor. Găzduieste dispeceratul de unde este coordonată activitatea întregului sistem. În 2024, a fost inaugurat aici și un parc fotovoltaic plutitor, unic în țară, care numără 1.820 de panouri a câte 550 W și are o capacitate totală de 1 MW. Împreună cu hidrocentrala Breazova 2, parcul solar acoperă o parte din consumul amenajării.

CHE Breazova 1, aflată în aval de barajul Gozna și de satul Văliug, funcționează neîntrerupt din 1916. Clădirea datează, cel mai probabil, din 1904, la fel și echipamentele de captare – canalul și apeductul de piatră. Inițial, a furnizat energie pentru activitățile miniere, apoi pentru consumul local.

CHE Crăinicel 1, finalizată în două etape la jumătatea secolului XX, are o putere instalată de 4,16 MW. Din 1997, i s-a alăturat CHE Crăinicel 2, cu o putere de 9,2MW, aceasta fiind centrala cu cea mai mare capacitate instalată din cadrul sistemului.

CHE Breazova 2, aflată la baza barajului Văliug, a fost pusă în funcțiune în 2024, realizată prin „Energy Program Romania EEA and Norway Grants 2014-2021”. Are o capacitate de 367 kW, destinată consumului intern al sistemului hidroenergetic.

Baraje strategice și inginerie centenară

Sistemul hidroenergetic include patru baraje: Văliug, Gozna, Timiș Trei Ape și Secu. Fiecare baraj este diferit, fiind supravegheat în permanență de personal uman.

Barajul Văliug este primul ca vechime, construit din piatră între 1907-1909. Este clasificat ca monument istoric. Mult timp, a alimentat cu apă hidrocentralele Breazova 1 și Grebla, iar astăzi deservește și Breazova 2. Dintre barajele de aici, are cel mai redus volum de apă și adâncime. Se află la poalele muntelui Semenic, 3 km mai jos de barajul Gozna.

Barajul Gozna este cel mai extins, cu un volum de peste 10 milioane metri cubi și o structură din arocamente, căptușită cu o manta metalică din oțel. Alimentează hidrocentrala Crăinicel 1. Se află la poalele muntelui, în apropierea Parcului Național Semenic. Turiștii caută locul pentru liniște, frumusețea naturii și produse culinare specifice sau pentru pescuit.

Barajul Timiș Trei Ape, din 1976, este un lac de acumulare întins pe 53 de hectare la poalele muntelui Semenic, cu coronamentul la altitudinea de 837 de metri, și servește atât pentru alimentarea cu apă potabilă, cât și pentru producerea de energie. Este realizat din arocamente cu miez de argilă. Apa este pompată în camera de la castelul Semenic, de unde este direcționată spre CHE Crăinicel 2.

În apropiere, se află stațiunea Trei Ape și satele Brebu Nou și Gărâna, acesta din urmă cunoscut pentru festivalurile sale. Numele lacului e dat de faptul că e format din trei afluenți – râurile Semenic, Grădiște și Brebu. Volumul de apă atinge 4 mil. de metri cubi.

Barajul Secu este construit din beton și nu este exploatat pentru producerea de energie, ci doar ca sursă de apă potabilă pentru orașul Reșița.

Lacurile de acumulare sunt construite în scop industrial. Canalele, tunelele și apeductele – de la 1901–1904 – numai între Reșița și Văliug se întind pe o distanță de peste 13 km, păstrând amenajarea inițială: 4,6 km sunt tunele în stâncă naturală, iar aproximativ 700 de metri sunt viaducte metalice. Construcțiile sunt bazate pe tehnologia epocii, cu pante de un grad și curbe care dirijează fluxul. Periodic se efectuează lucrări de mentenanță și se intervine rapid în caz de avarii.

Amenajarea dispune și de 26 km de drum pavat cu piatră, parte a moștenirii austriece.

Tehnologie și operare

CHE Grebla găzduiește dispeceratul sistemului, operat 24/7 de dispeceri care cunosc atât partea electrică, precum și particularitățile hidroamenajării. Aceștia supraveghează și reglează în timp real debitele și volumele de apă pentru a asigura o producție optimă.

Componentele principale ale unei hidrocentrale sunt camera de încărcare (bazin de liniștire), conductele forțate și hidrogeneratorul. Retehnologizarea din 2013 a adus turbine Francis și Pelton noi, păstrând conductele nituite cu valoare istorică, aflate în continuare în cea mai bună stare de funcționare.

La intrarea în CHE Grebla se amenajează un mic muzeu tehnic pentru a conserva astfel un trecut valoros. Printre exponate, regăsim o veche turbină Pelton și alte piese din ansamblul inițial, precum un vagonet pentru transportul materialelor de construcție destinate intervențiilor de altădată la canale.

Conectați la comunitatea locală

Așezările din jurul Reșiței, în special sate cu specific german ca Văliug, Brebu Nou și Gărâna, s-au dezvoltat în contextul colonizărilor austriece din secolele XVIII–XIX. Zona a avut mereu o mare diversitate etnică, dat fiind că mai târziu minele de aici au atras lucrători din toate colțurile țării. Localnicii au știut să profite de prezența apelor, mai întâi pentru exploatări forestiere și plutărit (sec. XVIII), iar apoi ca sursă de energie (sec. XIX). Deși după 1990 populația germană s-a redus, amprenta sa rămâne vizibilă.

În ultimele decenii, spațiul a cunoscut o evidentă dezvoltarea turistică. Iar faptul că lacurile sunt menținute în cea mai bună condiție pentru exploatarea energetică este și în avantajul comunității locale, interesate de utilizarea lor în scop turistic. În jurul acestor lacuri, sunt astăzi numeroase pensiuni și facilități pentru cei care vizitează zona.

Ne mândrim cu faptul că lucrăm cu forță de muncă locală: toți angajații Sistemului Hidroenergetic din Caraș-Severin sunt oameni de-ai locului, buni cunoscători ai zonei. Fiecare baraj are un barajist, cantonieri, iar echipa de mentenanță intervine oricând este nevoie. Dar și cu faptul că oferim apă potabilă comunității locale: la barajul Secu este priza de apă potabilă pentru orașul Reșița.

În plus, producem și distribuim energie pentru satele Brebu Nou și Gărâna, care utilizează astfel doar energie verde. Și, deloc în ultimul rând, ne asigurăm că patrimoniul natural și cultural este menținut în cea mai bună condiție pentru următoarele generații.

Responsabili pentru viitor

Acționăm cu responsabilitate față de mediu și investim în viitor. Asigurăm permanent debitul necesar pentru alimentarea cu apă potabilă a Reșiței. De asemenea, fiecare baraj asigură un debit de servitute și un debit ecologic pentru menținerea habitatelor naturale din aval. Dacă este secetă, conservarea biodiversității are prioritate și producția de energie electrică este redusă sau chiar oprită.

Climatul montan influențează semnificativ resursele de apă: zăpezile din timpul iernii alimentează lacurile primăvara, dar lipsa precipitațiilor devine tot mai frecventă. În contextul schimbărilor climatice, anii secetoși pot afecta gradul de umplere a lacurilor și producția de energie.

Sistemul Hidroenergetic din Caraș-Severin susține formarea specialiștilor de mâine și este deschis studenților și cercetătorilor pentru vizite de documentare. Înțelegem interesul pentru vizitarea barajelor, însă cum acestea sunt obiective strategice naționale, accesul turiștilor în perimetrul lor amenajat este restricționat din motive de securitate.