Parcurile eoliene sunt aliați ai naturii, iar la PPC Renewables, compania dedicată energiei regenerabile din cadrul Grupului PPC, arătăm o preocupare constantă pentru conservarea mediului înconjurător. Vă propunem o scurtă incursiune în parcurile eoliene de la Sfânta Elena, din Caraș-Severin, și de la Agighiol, din Tulcea, unde regăsim o varietate de orhidee, stânjenei și bujori.

Orhidee în mica Boemie

În urmă cu mai bine de un deceniu, era inaugurat în sud-vestul țării parcul eolian de la Sfânta Elena, din regiunea muntoasă Moldova Nouă (județul Caraș-Severin). Aici, contribuția la protejarea spațiului natural s-a adăugat încă de la început obiectivului de creștere a gradului de conștientizare în rândul generațiilor tinere față de energia regenerabilă.

Situat în peisajul idilic al Clisurii Dunării, în Parcul Național Porțile de Fier, la poalele Munților Almăjului, Sfânta Elena (Svatá Helena, în cehă) trece drept cel mai vechi sat cehesc din Banat. Nu departe de acesta și de comuna Coronini de care aparține, platoul parcului eolian Sfânta Elena oferă o panoramă impresionantă a împrejurimilor, cu Dunărea la sud și Ostrovul Moldova Veche la numai câțiva kilometri. Turiștii caută zona atât pentru farmecul naturii, cu peisaje aparte și plante rare, cât și pentru casele tradiționale cehești, vopsite în tonuri de albastru, și pentru tradițiile acestei comunități care mai numără azi șase sate în Clisura Dunării – o mică Boemie, ce își surprinde de două sute de ani vizitatorii.

Parcul eolian de aici, care intra în funcțiune în 2012, este format din 21 de turbine eoliene de 2,3 MW, cu o capacitate totală de vârf de 48 MW și o capacitate anuală de 130 de milioane de kW/h, ceea ce previne în mod eficient emisia în atmosferă a 70.000 de tone de dioxid de carbon. Cum spuneam, parcurile eoliene sunt aliați ai naturii!

Dincolo de generarea eficientă de energie verde, a existat mereu grija față de comunitate, manifestată nu numai prin implicarea pe plan educațional, prin colaborarea cu licee sau universități cu profil tehnic din zonă, ca Facultatea de Inginerie a Universtății din Reșița sau Liceul Tehnologic Clisura Dunării din localitatea Moldova Nouă, care să ofere studenților și elevilor șansa de a cunoaște îndeaproape tehnologiile avansate din spatele energiei eoliene, ci și prin atenția față de mediul înconjurător, înfrumusețat în acest ținut de orhidee spectaculoase. Dacă pe întreg teritoriul României regăsim aproape 60 de specii sălbatice de orhidee, în Banat sunt peste 50 dintre acestea, dintre care unele pot fi întâlnite și în parcul eolian de aici.

Un habitat care merită conservat

Un aspect important al sustenabilității în parcul eolian din zona Moldova Nouă se referă, așadar, la protejarea biodiversității, printr-o serie de inițiative și colaborări menite să crească gradul de conștientizare față de ecosistem și să ocrotească speciile mai vulnerabile.

Întinderea pe care se află parcul eolian Sfânta Elena este un habitat natural pentru diverse tipuri de orhidee, precum orhideea parfumată (Gymnadenia conopsea), cu flori albe și miros atrăgător, orhideea cu aripi verzi (Anacamptis morio), cu flori în nuanțe de violet, sau orhideea maimuță (Orchis simia), care variază de la roz cenușiu până la roșcat și care își trage numele comun de la aspectul lobat ce imită forma corpului unei maimuțe. Sunt orhidee specifice Europei și Asiei, care cresc endemic în Clisura Dunării atât timp cât găsesc condițiile propice. Tot aici, irișii (stânjeneii) își etalează petalele multiculore în bătaia soarelui.

Iar un rol esențial îl are modul în care este întreținută zona, prin acțiuni atente, menite să asigure mediul ideal pentru prezența orhideelor și a altor plante rare. În parcul eolian de aici, protejarea speciilor de vegetație rară în proximitatea platformelor turbinelor se face prin cosirea vegetației invazive, adică a speciilor de buruieni ca mărăcinii, ambrozia, oțetarul sau ciulinul. Numai în absența lor, plantele autohtone valoroase nu sunt sufocate și se pot dezvolta în voie.

Interes pentru cercetare și monitorizare

Acțiunile de cercetare și monitorizare a florei fac parte, de asemenea, din arsenalul măsurilor destinate protejării cât mai eficiente a ecosistemului. Un studiu de monitorizare a biodiversității, realizat de experți de la Grădina Botanică a Universității din București, a evidențiat rolul pozitiv al parcului eolian de la Sfânta Elena în încurajarea conservării acestor plante cu flori.

În studiul privind protejarea plantelor rare, prin programul personalizat de plivire pentru eliminarea celor invazive, prin care se realizează o monitorizare continuă, biologi și alți specialiști ai Grădinii Botanice au arătat că s-a observat „în ceea ce privește succesiunea elementelor de floră pe suprafețele platformelor tehnologice ale turbinelor eoliene, pe parcursul cercetărilor, instalarea treptată a elementelor floristice caracteristice habitatelor naturale și seminaturale din împrejurimi, inclusiv a unor specii rare precum Orchis morio, Echinops bannaticus, Cirsium grecescui, Koeleria macrantha”, adică orhideea cu aripi verzi, ciulinul albastru și altele.

Monitorizarea și ocrotirea orhideelor și a altor plante rare este însă doar una dintre numeroasele inițiative de protejare a biodiversității, în zonele în care suntem prezenți. Astfel de intervenții servesc nu numai la verificarea respectării parametrilor de mediu, ci și la găsirea unor soluții mai eficiente în ceea ce privește bunăstarea vieții sălbatice locale. Iar fauna nu este uitată.

Tot la Coronini, printr-un parteneriat cu Societatea Ornitologică Română, se desfășoară acțiuni de protejare a berzelor, prin monitorizarea cuiburilor cu ajutorul unei aplicații special dezvoltate, „Uite, barza!”, iar prin colaborarea cu rezervația naturală Porțile de Fier există un program de monitorizare atât a populației autohtone de lilieci, cât și a prezenței șoimului dunărean, o apariție extrem de rară. Și continuăm să căutăm cele mai bune soluții care să împiedice zborul înaripatelor în apropierea palelor turbinelor eoliene, pentru ca ele să trăiască în zonă în deplină siguranță.

Bujorii de la Agighiol

Din sud-vestul României, traversăm acum în est, în regiunea de coastă a Dobrogei unde, ascuns vederii, regăsim parcul eolian Valea Nucarilor 3 de la Agighiol, județul Tulcea. În satul Agighiol din Valea Nucarilor, Enel Green Power România (companie devenită PPC Renewables România, după preluarea de către PPC, în 2023) deschidea în 2011 primul său parc eolian din România, cu 17 turbine eoliene și o capacitate instalată de 34 MW. Mărginit la vest de o pădure întinsă de salcâmi, iar la sud de Lacul Razim, satul datează din secolul al XVIII-lea, fiind locuit inițial de comunitatea turcă pe care azi nu o mai regăsim la Agighiol.

Ca multe dintre așezările dobrogene, locul atrage și prin speciile de bujori care pot fi văzute aici, fie că vorbim despre bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), fie de bujorul românesc (Paeonia peregrina), declarat prin lege în toamna anului trecut, pe 27 octombrie 2022, floarea națională a României. Se spune că bujorul românesc este unic în Europa, crescând doar pe teritoriul țării noastre, iar legea prevede măsuri stricte pentru protejarea rezervațiilor naturale de bujori, pe care le regăsim mai ales în județele Tulcea și Constanța. Prezent pe Lista Roșie a Plantelor Superioare de la noi, bujorul nu poate fi rupt, iar habitatul său natural trebuie conservat. Anual, în luna mai, are loc în satul de ucraineni Fântâna Mare din Tulcea, aflat la o distanță de aproximativ o oră de Agighiol, Festivalul Bujorului.

În parcul eolian de la Agighiol, bujorii sunt protejați de pășunat și de factorul antropic, căci oamenii îi smulg uneori, uitând sau neștiind că aceste flori sunt ocrotite prin lege. De altfel, tot în Valea Nucarilor regăsim și Rezervaţia geologică Agighiol, declarată monument al naturii, așadar o arie protejată la nivel naţional din anul 2000. Este o rezervaţie naturală atât de tip geologic, cât şi paleontologic şi floristic. Iar la mai puțin de o oră de Agighiol, se află Rezervația Naturală Dealul Bujorului, unde poate fi admirat bujorul românesc. Cu un aspect de tufă, putând atinge și 80 de cm, acesta are petale roșu-aprins și stamine galbene care îi conferă o strălucire aparte an de an, la final de primăvară și început de vară.

Pentru că un parc eolian este dependent de natura care îl înconjoară și în același timp dator să o protejeze, prin exemplele din Banat, de la Sfânta Elena, și din Dobrogea, de la Agighiol, arătăm că angajamentul nostru de a face schimbări pozitive pentru mediu și comunitatea locală este mai hotărât ca oricând. Și, ca să vă convingem, vă invităm în cele două parcuri eoliene, în mijlocul unor fermecătoare peisaje câmpenești, dominate de florile sălbatice din aceste ținuturi.